Ana a plecat din spital cu pași grei.
— Medicii mi-au spus că dacă mai rămâneam afară câteva minute, nu aș fi supraviețuit, a continuat Mihai. Am avut hipotermie severă și o comoție. Mi-au trebuit săptămâni să-mi revin.
A făcut o pauză, apoi a scos din buzunar un plic.
— Am pierdut tot într-un accident și într-o serie de greșeli. Eram cândva proprietarul unei companii de transport. Am ajuns pe drumuri, fără acte, fără memorie clară. Dar încet, lucrurile s-au legat din nou. Și primul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să vă găsesc.
Ana a clătinat din cap.
— Nu ați avut de ce…
— Ba da, a spus el ferm. Ați făcut mai mult decât ați fi fost obligată. Ați riscat, ați plătit, m-ați salvat. Și erați însărcinată.
Mihai a deschis plicul. Înăuntru era un document și un card.
— Nu e o recompensă. Este un ajutor. Pentru dumneavoastră și pentru copil. Și mai este ceva.
A scos o altă hârtie.
— Dacă doriți, după ce nașteți, vă pot oferi un post stabil în compania mea. Nu ca taximetristă, ci la birou. Program normal, siguranță.
Ana a simțit cum i se umezesc ochii.
— Eu… nici nu știu ce să spun.
Nu ratați restul! Faceți clic pe Următorul pentru a continua.
