La maternitate, Diana a fost dusă imediat în cameră. Matei și Weronika au rămas pe coridor, ținându-se de mână. Își bătu nervos cu degetul și ea se uită la ușă fără să clipească.

După câteva ore, doctorul a ieșit, zâmbind larg:

— Felicitări! Ai un băiat sănătos!

Weronika a început să plângă de fericire. Matei și-a acoperit ochii cu mâna și a rămas fără suflare câteva secunde. Apoi a ridicat privirea de parcă ar fi mulțumit pentru tot.

Apoi au intrat în camera Dianei. Obosită, transpirată, dar strălucitoare de fericire, ținea în brațe un băiețel, roșu și nervos.

— Uită-te la el, Matei… șopti ea.

S-a apropiat și l-a luat cu grijă în brațe. Apoi spuse încet, ca pe o promisiune:

— Îi voi spune Andrei. Și va crește frumos, cu noi toți alături.

Diana a zâmbit și Weronika și-a sprijinit capul pe umăr.

În acel moment, totul s-a liniștit în mica lor familie de militari. Drumul lung, vârsta, frica și grijile nu mai contau. Se aveau unul pe altul și un nou început, plin de speranță. Această poveste ne amintește că, în ciuda dificultăților, dragostea și unitatea familială pot transforma orice provocare într-o oportunitate de creștere și fericire.

Nu ratați restul! Faceți clic pe Următorul pentru a continua.